sâmbătă, 18 septembrie 2010

OH DEAR GOD!!

Dupa ce am analizat situatia si am facut niste calcule, m-am gandit ca ar fi ok sa imi caut undeva de stat si aici, pentru ca Emma sta destul de departe, in plus nu am nimic de pierdut daca caut.
gasisem un apartament super aproape de centru si de facultatea mea si pe deasupra era ieftin pentru preturile de aici[290 de euro pe luna cu tot cu utilitati], dar era luat, asa ca am mai cautat si am mai gasit inca ceva, dar care nu avea poza in description. mi-am zis: ce naibaa! nu poate sa fie nashpa,asa ca am aranjat cu proprietarul sa il vedem azi la 12.
Planuim sa ne trezim la 10 ca sa plecam la 11 pentru ca habar nu aveam unde e locul ala, dar cum planurile nu merg niciodata asa cum sper,ne trezim la 10, lenevim pana la 10 si 15, eu fac dush pana la si jumate,ma duc sa imi fac de mancare, mancam ...era 11 si ceva si mircea statea la calculator. eu criza de nervi.habar n-aveam unde ne aflam pe harta, intrebam, mergem, injur, mor de nervi, imi curge ceaiul din termos pe blugi,incepe ploaia,injur, mor de nervi, imi aprind o tigara. ma aveam 10 minute pana cand trebuia sa ajungem si de fapt noi mai aveam de merges vreo juma de ora. ne suim intr-un taxi.taximetristul ne zice ca in zona asta deobicei se impusca lumea.ajungem.la 11:57.batem la usa. nimic. il sun pe nenea ne zice ca ajunge imediat. bla bla bla bla bla bla.
apartamentul ala mic de fapt era o casa cu 3 camere. camera mea era la etaj.intram. In momentul in care am intrat, mi-a scazut dramatic nivelul de optimism si pofta de viata si nu am mai putut vorbi. era atat de oribil incat"oribil" e un cuvant frumos. m-am gandit ca poate sunt eu sclifosita, dar intorcandu-ma spre mircea si vazand expresia fetei lui am realziat ca si el e de aceeasi parere cu mine. era o camera mica.cam cat buda de la mcdonalds cu o canapea extesibila,un aragaz megaruginit cu plite in loc de ochiri, un cuptor cu microunde care statea pe o masa random, dulaprile aveau zavoare si parca erau camara lu strabunica din casa de la tara construita de tatal tatalui ei. vroiam sa plec cat mai repede de acolo, pentru ca simteam ca in orice moment imi va trece un sobolan prin fata, dar nenea a insistat sa ne arate si baia. daca as fi avut indoieli, baia ar fi fost cea care le-ar fi lamurit: NU. inafara faptului ca duhnea ca intr-o buda publica si era frig, in dus ar fi incaput numai sobolanul de mai devreme.
spre iesire,cand imi simteam nivelul de optimism crescand, am pus niste intrebari, oricum degeaba pentru ca: 1 nenea nici nu a stiut sa imi zica daca e apa tot timpul si tot felul de porcarii din astea si 2 nici nu aveam de gand sa stau acolo.
nenea tot incerca sa ne convinga ca e o zona faina bla bla blaiar noi radeam in sinea noastra pentru ca ne zisese taximetristul inainte ce fel de zona e
acum o sa ma mai duc luni sa ma mai uit la ceva. sper ca acolo sa fie mai ok.pentru ca inca sunt in soc de cat de inuman era lcoul ala.

3 comentarii:

  1. da. vezi ca nu numai in Romania se pot intampla asemenea lucruri? si la case mai mari gasesti asa ceva. Spor ca cotrobaiti prin cartiere:*:*:*

    RăspundețiȘtergere
  2. =))))
    eu cred că nu ai ajuns unde trebuie, cred că ai luat avionul de Tajikistan...:|
    Oricum, se pare că voi fi în rai în căminele din Cluj. Dacă aşa e pe acolo, înseamnă că noi chiar suntem şmecheri. Să mai zică cineva că suntem ţigani :))

    RăspundețiȘtergere
  3. da. sa stii ca acum stau intr-o casuta frumoasa cu un etaj:X si in dimineatile de sambata [nu chiar dimineti pentru deobicei dupa o sambata in ma trezesc mahmura si pe la 3] imi beau cafeaua in curte si ma uit la pescarusi:D
    si sunt o gramada de tigani si irlandezii ne roaga sa ii invatam cum sa zica "n-am"in romana ca sa le zica la tigani.

    RăspundețiȘtergere